Cui servește această măsură? Cum ajută aceasta măsură în lupta împotriva răspândirii COVID-19 (scopul declarat nu doar al acestei Ordonanțe Militare, ci al întregului sistem normativ edictat în baza Decretului Președintelui României nr. 195/2020 și al următoarelor decrete prezidențiale)?
Evocând un posibil răspuns la această întrebare, Guvernul are, desigur, libertatea de a indica importanța SEN și chiar anumite norme de îndrumare emise de Comisia Europeană, în sensul interdicției de vânzare a unor bunuri/valori de importanță strategică. Aceste motive nu au fost, însă, invocate în fundamentarea art. 15 din Ordonanța Militară nr. 8.
Iar acest răspuns ar putea fi acceptat, în alte condiții decât cele curente. Însă, examinarea pieței de energie pare a indica un alt răspuns, o altă țintă a art. 15 din Ordonanța Militară nr. 8, decât cea referitoare la protejarea SEN.
La acest moment, pe piața de energie din România, există intenții clar exprimate, precum și măsuri implementate în baza acestor intenții (din septembrie 2019), de vânzare a unor mari companii.
Astfel, este de notorietate că E.ON, Engie, ENEL și CEZ au exprimat intenția de a vinde unele dintre activele pe care le dețin în Romania , dar companiile care au demarat procesele de vânzare sunt ENEL și CEZ , procese în care participă, printre alții Electrica SA, SEPA SA, dar și
Hidroelectrica, societate care este deținută în proporție de 80% de către stat, 20% din acțiuni fiind deținute de Fondul Proprietatea.
Deținerea de către stat a Hidroelectrica este relevantă pentru înțelegerea scopului emiterii interdicției de vânzare din Ordonanța Militară nr. 8, mai ales prin prisma faptului că, în luna Aprilie 2020, trebuie depusă oferta angajantă pentru companiile propuse spre vânzare de CEZ, conform unor articole de presă .
În data de 14.04.2020, trebuia să fie aprobată de Adunarea Generală Extraordinara a Acționarilor (AGEA) Hidroelectrica, atât depunerea unei oferte angajante pentru acțiunile/părțile sociale deținute de CEZ la societățile propuse spre vânzare, cat și contractarea unui credit pentru achiziția de participații în vederea diversificării portofoliului Hidroelectrica .
Ambele propuneri au fost eliminate de pe ordinea de zi cu acceptul acționarului majoritar – statul, având în vedere prevederile art. 15 din Ordonanța Militară nr. 8 . Faptul că au fost eliminate aceste propuneri, precum și faptul că ambele au fost eliminate în baza prevederilor art. 15 din O.M. 8, arată că acest credit urma să fie folosit pentru achiziția activelor CEZ (M&A) (și/sau ENEL în baza unei hotărâri ulterioare), în orice caz, pentru achiziția unui pachet majoritar la o companie din SEN. Altfel, nu s-ar justifica această eliminare intempestivă și „la pachet” de pe ordinea de zi a AGEA Hidroelectrica, a ambelor propuneri, în baza aceleiași noi dispoziții legale.
Se mai poate trage o altă concluzie, anume că strategia de achiziție a pachetelor de acțiuni la companii din SEN, presupunea pentru stat, prin Hidroelectrica. identificarea unei surse de finanțare externe a ofertei angajante ce urma să fie făcută.
Însă, în actualul climat, acordarea unui asemenea credit poate căpăta inclusiv nuanțe de incertitudine, astfel că Hidroelectrica s-ar fi putut regăsi în situația depunerii unei oferte angajante fără să existe asigurată o finanțare.
Drept urmare, potențialul achizitor ar fi avut nevoie de timp pentru a securiza finanțarea în conformitate cu oferta angajantă care ar urma sa fie depusă, pentru a reduce riscurile acestei achiziții.
Dar, dacă procedura de vânzare pornită de CEZ nu mai permite amânarea unor termene, mai ales în condițiile în care existau alți potențiali achizitori ai activelor, atunci această lipsă de timp ar fi avut efecte negative asupra ofertei statului, prin Hidroelectrica.
Drept urmare, același stat, acționar majoritar la Hidroelectrica, prin Ministerul Economiei, Energiei și a Mediului de Afaceri, emite Ordonanța Militară nr. 8, iar prin dispozițiile art. 15 „creează” timp pentru companiile de stat.
Este neîndoielnică competența Guvernului de a emite Ordonanțe Militare pe durata situației de urgență, însă emiterea trebuie să vizeze masuri specifice care – după cum reiese din titlul fiecărei ordonanțe militare – trebuie sa cuprindă măsuri de prevenire a răspândirii COVID-19.
Nu considerăm că edictarea acestei interdicții de vânzare se circumscrie scopului stabilit prin Decretul Președintelui României nr. 195/2020, prin OUG nr. 1/1999 si prin dispozițiile constituționale. Mai mult, considerăm că acest puternic instrument juridic al statului – ordonanța militară – a fost folosită nejustificat pentru a legitima o imixtiune nepermisă în cadrul pieței de energie.
Este evident că, în contextul unei situații economice și epidemiologice normale, statul nu ar fi îndrăznit să schimbe regulile jocului economiei de piață și să intervină brutal, denunțând fiecare angajament luat în sensul liberalizării pieței de energie, în favoarea satisfacerii intereselor unei entități cu scop lucrativ, fie ea și controlată de stat.
Norma contestată conferă un avantaj clar societăților de stat care vor să participe la vânzarea activelor CEZ, ENEL și a altor companii din SEN, sau mai exact le ajută sa nu se dezavantajeze în competiția cu alți potențiali achizitori privați, dezavantajul companiilor de stat fiind cauzat prin propria lor acțiune, sau inacțiune, în urma cărora a fost reușită performanta îndoielnică de a nu putea termenele unei proceduri începute în urmă cu mai bine de jumătate de an.
Acțiunea statului impietează grav asupra numeroase drepturi, nu în ultimul rând asupra dreptului de proprietate al CEZ, caracterizat inclusiv prin dreptul de dispoziție juridică, dar și asupra concurentei libere care a fost distorsionată prin masurile impuse de stat în beneficiul Hidroelectrica și/sau al altor companii de stat.
Este clar că interdicția impusă de art. 15 din Ordonanța Militară nr. 8 este cu „dedicație”, beneficiarii fiind prezentați în articol, aceste „dedicații” nefiind, din păcate, străine de peisajul legislativ românesc.
Cu toate acestea, era de așteptat ca situația de urgentă să sisteze aceste practici în sensul cenzurării de către legiuitor (de ramură executivă) a uzului prerogativelor legislative în alte scopuri decât cele pentru care au fost conferite. Altfel spus. ordonanțele militare trebuiau utilizate strict pentru reglementarea unor aspecte care țin de prevenirea răspândirii COVID-19, nu pentru imixtiuni în cadrul pieței de energie.
Rămâne de văzut dacă Guvernul României va revoca aceasta măsura abuziva, sau daca va menține prevederile art. 15 din Ordonanța Militară nr. 8, cu desconsiderarea inter alia a principiilor liberei concurențe și ale dreptului de proprietate, creând astfel un periculos precedent.
1. https://www.bursa.ro/grupul-italian-enel-a-demarat-procesul-de-vanzare-a-operatiunilor-din-romania-20849731
2. https://www.cez.ro/ro/media/comunicate-de-presa/1344-cez-a-s-a-lansat-o-testare-de-piata-cu-privire-la-procesul-de-transfer-al-activelor-din-romania
3. https://e-nergia.ro/statul-blocheaza-vanzarea-activelor-cez-din-romania-pentru-moment-vanzarea-oricaror-pachete-majoritare-la-companii-energetice-a-fost-interzisa/ și https://economie.hotnews.ro/stiri-energie-23822998-ordonanta-militara-8-suspenda-procesul-vanzare-catre-cez-activelor-din-romania.html
4. Convocator AGEA 5/14.04.2020: https://cdn.hidroelectrica.ro/cdn/aga/2020/convocator_agea_14.04.2020.pdf
5. AGEA 5/14.04.2020: https://cdn.hidroelectrica.ro/cdn/aga/2020/hotarare_agea_5-14.04.pdf
Bogdan Carpăn, Associate ONV LAW