Guvernul României a emis, la data de 21.03.2020, OG nr. 29/2020 privind unele măsuri economice și fiscal-bugetare, în contextul răspândirii virusului COVID-19, prin care se acordă, printre altele, sprijin întreprinderilor mici și mijlocii a căror activitate este afectată, în tot sau în parte, de starea de urgență decretată pe teritoriul României și de măsurile luate de către autoritățile abilitate.
Potrivit art. X din OG nr. 29/2020, IMM-urile aflate în această situație ”beneficiază de amânarea la plată pentru serviciile de utilități – electricitate, gaze naturale, apă, servicii telefonice și de internet, precum și de amânarea la plată a chiriei pentru imobilul cu destinație de sediu social și de sedii secundare.”
Din textul de lege antecitat rezultă că pentru a putea beneficia de aceste măsuri, societățile trebuie să îndeplinească cumulativ următoarele condiții:
- să fie întreprindere mică sau mijlocie, în sensul dispozițiilor art. 2 alin. (1) coroborat cu art. 4 alin. (1) din Legea nr. 346/2004;
- să se regăsească printre societățile a căror activitate a fost întreruptă total sau parțial în baza deciziilor emise de autoritățile publice competente;
- să dețină un certificat de situație de urgență emis de către Ministerul Economiei, Energiei și Mediului de Afaceri, potrivit acestei proceduri.
Important de precizat că întreprinderile care și-au întrerupt, total sau parțial, în mod volitiv activitatea, nu vor beneficia de măsurile de sprijin acordate prin art. X din OG nr. 29/2020 , aceasta vizând doar cazul în care activitatea întreprinderii a fost întreruptă ca urmare a emiterii deciziilor autorităților competente.
În ceea ce privește toate celelalte raporturi contractuale ale IMM-urilor, art. X alin. (2) din OG nr. 29/2020 prevede că „în contractele în derulare, altele decât cele prevăzute la alin. (1), încheiate de întreprinderile mici sau mijlocii prevăzute la alin. (1), poate fi invocată forța majoră împotriva acestora numai după încercarea, dovedită cu înscrisuri comunicate între părți prin orice mijloc, inclusiv prin mijloace electronice, de renegociere a contractului, pentru adaptarea clauzelor acestora cu luarea în considerare a condițiilor excepționale generate de starea de urgență.”
Astfel, se instituie în sarcina IMM-urilor obligația unei propuneri de renegociere clauzelor contractuale, în sensul adaptării acestora la condițiile impuse de starea de urgență, pentru a deschide calea invocării clauzei de forță majoră drept cauză justificată de neexecutare.
Cu alte cuvinte, în cazul în care există un contract în derulare în care una dintre părți este o IMM a cărei activitate a fost întreruptă parțial sau total de starea de urgență decretată pe teritoriul României și de măsurile luate de către autoritățile abilitate, împotriva acesteia nu poate fi invocată forța majoră decât după inițierea unei renegocieri a clauzelor contractuale, în sensul adaptării acestora la nevoie generate de starea de urgență.
Art. X alin. (3) din OG nr. 29/2020 instituie prezumția cazului de forță majoră definită ca fiind „împrejurarea imprevizibilă, absolut invincibilă şi inevitabilă la care se referă art. 1.351 alin. (2) din Codul civil, care rezultă dintr-o acțiune a autorităților în aplicarea măsurilor impuse de prevenirea și combaterea pandemiei determinate de infecția cu coronavirusul COVID-19, care a afectat activitatea întreprinderii mici și mijlocii, afectare atestată prin certificatul de situație de urgență. Prezumția poate fi răsturnată de partea interesată prin orice mijloc de probă.”