Prima localitate din România pentru care instanța a dispus deschiderea procedurii de insolvență a fost orașul Aninoasa din Hunedoara, în 2013.
Au urmat, rând pe rând, alte 5 localități. Datoriile au fost însă achitate cu sprijinul financiar acordat de la bugetul de stat și prin compensări și eșalonări, iar procedurile de insolvență împotriva localităților au fost închise. Ultima localitate se pregătește să iasă din procedura de insolvență, proiectul de Guvern privind alocarea bugetară fiind votat în ședința Guvernului chiar în luna iunie anul acesta.
Între timp, alte câteva zeci de primării întâmpină grave probleme de ordin financiar, doar că pentru acestea nu a fost deschisă în mod oficial starea de insolvență. Inclusiv Primăria Municipiului București, împreună cu primăriile de sector „se află în faliment nedeclarat”, potrivit unei recente declarații ale primarului general al Bucureștiului.
Insolvența firmelor versus insolvența primăriilor
Noțiunea de “insolvență”, în sens tradițional, este asimilată firmelor și particularilor care nu au suficiente fonduri pentru acoperirea datoriilor restante. Diferența față de procedura de insolvență clasică reglementată de Legea nr. 85/2014 este că primăriile nu pot intra niciodată în faliment și nu se pot desființa.
Cum poate ajunge o primărie în stare de insolvență?
Mai multe ne spune Bogdan Frigioiu într-un articol pe hotnews.ro.