În scopul menționat în preambulul ordonanței, acela al eficientizării activităţii de control pentru combaterea muncii nedeclarate, precum şi pentru definirea mai clară a regimului sancţionator al muncii nedeclarate, au intervenit următoarele modificări esențiale în Codul Muncii:
i. prin art. 151 introdus, a fost definită munca nedeclarată ca reprezentând:
• primirea la muncă a unei persoane fără încheierea contractului individual de muncă (denumit în cele ce urmează „CIM”) în formă scrisă, în ziua anterioară începerii activităţii;
• primirea la muncă a unei persoane fără transmiterea raportului de muncă în registrul general de evidenţă a salariaţilor cel târziu în ziua anterioară începerii activităţii;
• primirea la muncă a unui salariat în perioada în care acesta are CIM suspendat;
• primirea la muncă a unui salariat în afara programului de lucru stabilit în cadrul CIM cu timp parţial;
ii. art. 16 a fost modificat și completat, sub aspectul prevederii explicite a obligației de încheiere a CIM în formă scrisă anterior începerii activității de către salariat (obligație care incumbă în sarcina angajatorului) și a obligației angajatorului de a păstra la locul de muncă o copie a CIM pentru salariaţii care prestează activitate în acel loc;
iii. sub aspectul modificărilor care intervin cu privire la elemente ale CIM, dispozițiile art. 17 alin. (5) impun încheierea unui act adițional anterior producerii efective a modificării, față de termenul de 20 de zile de la apariția modificării prevăzut anterior de lege;
iv. art. 119 instituie obligaţia angajatorului de a ţine la locul de muncă evidenţa orelor de muncă prestate zilnic de fiecare salariat, cu evidenţierea orei de începere şi a celei de sfârşit al programului de lucru, şi de a supune controlului inspectorilor de muncă această evidenţă, ori de câte ori se solicită acest lucru;
Sancțiuni
v. ca urmare a modificărilor de drept substanțial anterior menționate, în privința sancțiunilor contravenționale prevăzute în lege, au intervenit următoarele:
• primirea la muncă a unei persoane fără încheierea unui CIM, se sancționează cu amendă de 20.000 lei pentru fiecare persoană identificată;
• primirea la muncă a unei persoane fără transmiterea raportului de muncă în registrul general de evidenţă a salariaţilor cel târziu în ziua anterioară începerii activităţii, se sancționează cu amendă de 20.000 lei pentru fiecare persoană identificată;
• primirea la muncă a unui salariat în perioada în care acesta are CIM suspendat, se sancționează cu amendă de 20.000 lei pentru fiecare persoană identificată;
• primirea la muncă a unui salariat în afara programului de lucru stabilit în cadrul CIM cu timp parţial, se sancționează cu amendă de 10.000 lei pentru fiecare persoană identificată;
• încălcarea obligației de a păstra la locul de muncă o copie a CIM pentru salariaţii care prestează activitate în acel loc se sancționează cu amendă de 10.000 lei;
vi. altă modificare esențială este aceea a prevederii posibilității contravenientului de achitare în termen de cel mult 48 de ore de la data încheierii procesului-verbal ori, după caz, de la data comunicării acestuia jumătate din amendă [aplicată în condițiile art. 260 alin. (1) lit. e) – e3)];
vii. în cazul constatării săvârşirii uneia dintre faptele sancționate conform prevederilor anterior indicate, inspectorul de muncă va dispune, ca sancţiune complementară, sistarea activităţii locului de muncă organizat, supus controlului, conform procedurii de sistare elaborate de Inspecţia Muncii şi aprobate prin ordin al ministrului muncii şi justiţiei sociale, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, după consultarea prealabilă a confederaţiilor sindicale şi patronale reprezentative la nivel naţional. Angajatorul poate relua activitatea numai după achitarea amenzii contravenţionale aplicate şi după ce demonstrează că a remediat deficienţele care au condus la sistarea activităţii: prin încheierea contractului individual de muncă, transmiterea raportului de muncă în registrul general de evidenţă a salariaţilor sau, după caz, încetarea suspendării contractului individual de muncă şi constituirea şi plata contribuţiilor sociale şi a impozitului pe venit aferente veniturilor salariale care se cuvin lucrătorului pe perioada în care a prestat activitate nedeclarată;
viii. în privința răspunderii penale, art. 265 alin. (2) califică infracţiune sancționată cu închisoare de la 3 luni la 2 ani sau cu amendă primirea la muncă a unei persoane aflate în situaţie de şedere ilegală în România, cunoscând că aceasta este victimă a traficului de persoane.
De asemenea, potrivit OUG 53/2017, art. 9 alin. (1) din HG 500 / 2011 privind registrul general de evidenţă a salariaţilor, dispunând în sensul în care constituie contravenţie şi se sancţionează cu amendă de la 10.000 lei la 20.000 lei pentru fiecare persoană identificată că prestează activitate fără transmiterea datelor în registrul privat/public, conform prevederilor art. 4 alin. (1) lit. a) şi art. 41 alin. (2) lit. a), a fost abrogat.